Sunt poveștile înfricoșătoare bune pentru copii?

Sunt poveștile înfricoșătoare bune pentru copii?

Poveștile pentru copii sunt fascinante, pline de aventuri, cu eroi ce zboară, citesc gândurile oamenilor sau se pot transforma în diverse anmale dacă se dau de trei ori peste cap, prințese la anaghie sau dimpotrivă, foarte puternice ori prinți chipeși călare pe cai albi.

Și totuși… multe basme clasice sunt întunecate, povești înfricoșătoare, ar spune unii, pline de mame vitrege rele, monștri sau zmei ori de lupi mari și răi.

Sunt poveștile clasice prea înfricoșătoare pentru copii?

Un studiu pe 3.000 de părinți britanici realizat în anul 2009 a arătat că 50% dintre părinții intervievați nu le-ar citi basme copiilor până la cel puțin 5 ani.

20% dintre ei au respins poveștile vechi drept politically incorrect iar 17% au spus că le provoacă copiilor coșmaruri.

Temerile părinților referitoare la citirea cu voce tare a basmelor tradiționale variază de la faptul că cei mici nu vor mai dormi bine noaptea sau vor visa urât sau că o să insiste asupra ideilor și imaginilor înfricoșătoare cu zilele.

Rumpelstiltskin și Rapunzel, cele mai ocolite basme

Conform unui alt studiu din 2012 coordonat de canalul de televiziune britanic, Watch jumătate din părinți sar peste Rumpelstiltskin și Rapunzel din cauza temei de răpire.

Povești înfricoșătoare

Ce să mai zicem de lupul mare și rău din Scufița roșie? Se pare că a băgat groaza în mulți copii cu scena în care o înfulecă pe bunică, o treime din părinți au spus că ai lor copii au plâns la această scenă.

Un alt procent semnificativ de părinți nu le citește copiilor Cenușăreasa pentru că eroina își petrece toate zilele făcând treburi domestice. Mulți argumentează că acest mesaj este învechit și nu mai corespunde timpurilor noastre.

Sunt basmele așa de dăunătoare?

În ciuda tuturor acestor temeri legate de poveștile înfricoșătoare dar și de basmele clasice, majoritatea părinților e de acord că poveștile îi învață pe copii despre moralitate, despre bine și rău.

În plus, mulți oameni de seamă ai tuturor timpurilor au apreciat valoare educațională a basmelor pentru copii.

„Dacă vrei să crești un copil inteligent, citește-i povești! Dacă vrei să fie și mai inteligent, citește-i și mai multe povești!” Albert Einstein

Nimeni n-a înțeles asta mai bine decât psihologul pentru copii, Bruno Bettelheim.  Acesta a publicat în 1976, lucrarea sa de referință, Psihanaliza basmelor (tradusă și la noi și la reducere în prezent pe site-ul editurii).

În carte, Bettelheim explică valoarea simbolică a basmelor pentru dezvoltarea umană sănătoasă. El susține că basmele sunt necesare copiilor pentru a ușura procesul maturizării.

Basmele stimulează imaginația celor mici, îi ajută să-și clarifice emoțiile, anxietățile și aspirațiile, sugerându-le rezolvări pentru problemele cu care se luptă mintea unui copil: teama de a fi abandonat de părinți, rivalitățile între frați, sexualitatea adultă, violența, invidia, teama de moarte.

Pentru că basmele au finaluri fericite în care binele triumfă, prin lectura basmelor copilul se identifică cu personajele și se eliberează de angoasele sale.

Poveștile înfricoșătoare pot fi potrivite pentru copii?

În vreme ce la nivel de societate devenim din ce în ce mai conștienți de mesajele basmelor și vrem ca toate să fie corecte din punct de vedere politic, riscăm să îi lipsim tocmai pe copii de cărțile și poveștile de care au nevoie.

Bettelheim argumentează că încercarea de a ascunde adevăruri dure sau chiar înfricoșătoare față de copii, va rezulta doar într-o întârziere și îngreunare a dezvoltării naturale, făcându-i mai puțin capabili să gestioneze diverse probleme ca adulți.

Și în plus, îi lipsesc de o grămadă de distracție!

Majoritatea copiilor sunt natural interesați de latura întunecată. Se simt atrași ca de un magnet de eroi și trăiesc cu sufletul la gură toate luptele cu răufăcătorii.

Iată părerea unui scriitor de literatură pentru copii, ce scrie povești cu monștri sau extratereștri, Cavan Scott:

„O poveste înfricoșătoare este versiunea literară a unui roller-coaster. Îți legi bine centura de siguranță și te îmbarci într-o călătorie palpitantă ce-ți accelerează pulsul. Stomacul ți se strânge și simți înțepături în degete. Apoi, când se termină, în nouă cazuri din zece, râzi. Tocmai te-ai împins către marginea zonei tale de confort, totul fără a fi, efectiv, în pericol”.

Noi credem că tinerii au nevoie de povești înfricoșătoare

Poveștile înfricoșătoare oferă oportunitatea de a ne cerceta temerile, de a vorbi despre asta, și a aduce la lumină emoțiile dificle mai degrabă decât a le îngropa mai adânc.

Și mai concis, cum am văzut foarte sugestiv formulat într-un articol pe aceeași temă, poveștile înfricoșătoare ne dau șansa să simțim teama cu o plasă de siguranță.

Am adunat în următorul vizual 9 beneficii ale lecturii de povești înfricoșătoare copiilor, însă înainte e nevoie să luăm în considerare câteva elemente.

Povești înfricoșătoare, infografic

Înainte de a-i citi sau a-i da să citească copilului o carte înspăimântătoare, ține cont de următoarele elemente

Ia în considerare vârsta copilului – probabil vei dori să mai aștepți înainte să-i citești Capra cu trei iezi în varianta originală, unui copil de 2-3 ani.

Alege momentul potrivit. Dacă al tău copil este foarte sensibil sau se sperie ușor și te temi că va avea coșmaruri, poți citi astfel de povești la prânz sau într-un alt moment al zilei, nu la culcare.

Fii atent la copilul tău în timp ce-i citești. Nu există un baormetru mai bun decât propriul copil și modul în care el percepe povestea. Dacă te imploră să te oprești sau e vizibil afectat de poveste, e clar că e prea devreme sau nepotrivit momentul. Dacă, însă se amuză, e curios sau cere povestea de mai multe ori, înseamnă că ai undă verde.

Cum rămâne cu copiii mai mari?

Dacă al tău copil de destul de mare încât să citească romane, poate chiar cărți de groază, lasă-l să-și aleagă lecturile. Urmărește să fie potrivite vârstei lui dar nu-i interzice accesul la anumite cărți doar pentru că în ele apar moștri, vrăjitoare sau extratereștrii. Ar putea pierde plăcerea de a citi unele din cele mai apreciate romane de ficțiune scrise vreodată, cum sunt cele scrise de Roald Dahl, Neil Gaiman sau J. K. Rowling.

„Există dovezi ce sugerează că lectura poveștilor cu înfrângerea monștrilor îi ajută pe copii să-și construiască reziliența, să conștientizeze că la întâlnirea cu proprii monștri, vor fi capabili să-i învingă”

afirmă Marshall Duke, Profesor de Psihologie la Universitatea Emory.

Decizia e a fiecăruia

Susținătorii ideilor prezentate în Psihanaliza basmelor a psihologului Bruno Bettelheim ne încurajează să le permitem copiilor să exploreze partea întunecată a poveștilor, dacă ne dorim ca ai noștri copii să gândească liber, să știe să rezolve probleme (de viață, nu de matematică) și să aibă o imaginație bogată.

Modul în care fiecare părinte alege să facă acest lucru, vârsta la care îl expune pe copil la povești înfricoșătoare sau selecția de lecturi pe care le consideră bune și potrivite, ține de valorile și credințele fiecărui părinte.

Lecturi cu folos, pline de magie și haz!

Please follow and like us:

Adaugă comentariu

Adresa ta de email nu va fi făcută publică. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

“Unul dintre cele mai frumoase cadouri pe care l-au primit fetele de la Iepuras, este o carte frumos ilustrata si colorata, realizata in intregime de romani, in Romania.”

Citește întregul testimonial pe www.meseriadeparinte.ro

Please follow and like us:
Ana Maria Mitruș

“Recomand cu încredere și căldură această carte destinată îmbunătățirii și consolidării relației părinte-copil. Exercițiile propuse stimulează apropierea autentică și elaborarea unei baze de siguranță, repere fundamentale în creșterea și educarea unor copii sănătoși emoțional și conectați cu ei înșiși și cu ceilalți. “

Please follow and like us:

“Am citit povestea „Misterul din podul casei”, este o cartea tare bună! Mi-au plăcut ilustrațiile, calitatea foii folosite, coperta, iar povestea în sine m-a facut să merg să imi cumpăr dulciuri! Aventurile sunt pur și simplu dulci! Cuvântul dexteritate trebuie înclocuit cumva întrucât este destul de greu pentru cei mici. Povestea este superbă și vă sfătuiesc să vindeți cartea împreună cu niște dulciuri că sigur cititorul sau ascultătorul va avea nevoie de ele.”

Please follow and like us: