Oameni și cărți – Bibliotecile se modelează după chipul, asemănarea și nevoile comunităților

Oameni și cărți – Bibliotecile se modelează după chipul, asemănarea și nevoile comunităților

Cristina e bibliotecară la filiala Ion Creangă din rețeaua BMB din 2016. Crede în ideea că acolo unde e o bibliotecă, e rost de comunitate și folosește orice prilej pentru a aduce oamenii care calcă pragul bibliotecii mai aproape nu doar de cărți, ci și de sentimentul că aparțin unui grup care le împărtășește pasiunile.

Pentru început spune-ne cum ai ajuns bibliotecară și cam ce ar trebui să facă cineva care ar vrea să îți urmeze exemplul. 

Nu a fost un scop în sine niciodată. Traseul meu profesional a fost cu ocolișuri, dar niciodată plictisitor. Am avut diverse locuri de muncă, dar din 2016 de când lucrez la bibliotecă nu mă mai văd activând într-un domeniu care să nu implice cărți. Am fost cititoare, apoi voluntară la bibliotecă, acum angajată. Angajată am devenit după ce am visat (nu glumesc!) că lucrez la bibliotecă. A doua zi, m-am uitat pe site-ul Bibliotecii Metropolitane București și, suprinzător!, primeau înscrieri pentru concurs. Nu aveam nimic de pierdut, așa că am aplicat. Am concurat pentru același post cu alte patru persoane și am avut cel mai mare punctaj. Începând din acel moment am înțeles ce înseamnă cu adevărat să faci ce îți place. Sigur că există și un drum formal – facultate, cursuri de specializare etc., dar ține foarte mult și de împrejurări.

E o profesie care merită?

Simt că este mare nevoie de oameni competenți care să privească profesia asta cu seriozitate și angajament, nu doar ca pe un loc de muncă de unde să poți ieși la pensie. Mă întristează când aud asta și când colegii mei de breaslă se lamentează exagerat. Nu avem cum să schimbăm imaginea acestei profesii dacă până și la conferințele naționale cei care conduc asociații profesionale se vaită că profesia de bibliotecar este privită ca o profesie neînsemnată. Trebuie să începem să facem lucrurile cu conștiinciozitate și să ne privim noi cu respect, ca să ne poată percepe și ceilalți cum ne dorim.

Care este rolul unui bibliotecar din perspectiva ta? 

Îmi place să cred că îndeplinesc rolul de facilitator (poate intră mai repede în DEX acest cuvânt). Vreau să le ofer cititorilor cea mai bună experiență în relația cu biblioteca. Pentru unii, asta înseamnă eficiență, pentru alții, evenimente care să răspundă nevoilor lor. Câțiva au nevoie doar de socializare, recomandări de cărți, o vorbă bună. Câteodată, chiar e nevoie doar de umanitate. Bibliotecarul de astăzi trebuie să fie adaptabil, să fie ancorat în realitatea lui imediată, dar să vadă și imaginea de ansamblu, să păstreze mintea deschisă, să fie la curent cu noutățile literare, cu tendințele internaționale (măcar consultând materiale online, pentru că oportunitățile de dezvoltare profesională sunt aproape nule). În felul acesta,

bibliotecile devin locuri modelate după chipul, asemănarea și nevoile comunităților din care fac parte.

Cum decurge o zi obișnuită din viața ta de bibliotecară?

Într-o zi obișnuită, cea mai mare parte a timpului este folosită pentru restituire, împrumut, prelungiri, căutarea documentelor dorite de cititori, așezarea cărților la raft. Mai sunt și zile în care avem diverse activități (organizate de noi sau găzduite), primim vizite de la școli, ne gândim ce parteneri putem să atragem ca să oferim utilizatorilor diversitate în segmentul de evenimente. Apoi, ziua e presărată cu diverse alte activități: chestiuni birocratice, menținerea comunicării cu cititorii și potențialii cititori folosind rețelele de socialializare, coordonarea activității voluntarilor și studenților veniți în practică etc.

Ce cărți se împrumută cel mai des? Poți să ne spui câteva titluri sau categorii care sunt populare acum?

În segmentul de beletristică, foarte mulți adulți citesc cărți polițiste, science fiction, fantasy, jurnale și cărți de dragoste. Mai sunt și alți cititori care caută cărți noi, autori premiați sau „la modă” . Aceștia se inspiră din topurile făcute de diverse site-uri, din recomandările bloggerilor sau ale amicilor. Alte opțiuni populare sunt cărțile din zona psihologiei (dezvoltare personală, parentaj etc.). Alegerile adolescenților sunt influențate major de mediul online, tendințele internaționale și ecranizările unor titluri. Copiii care sunt deja cititori independenți (8-12/13) și își pot alege cărțile singuri ne întreabă foarte des de cărțile apărute la Editura Arthur, o editură care a tradus și publicat foarte mult în ultimii ani și a devenit, probabil, cel mai important jucător pe piața cărții pentru copii, în segmentul  7/8-12/13. Cel mai mult mă bucură când copiii solicită recomandări de lectură. Profit de astfel de momente și le recomand cărți scrise de autori români contemporani.

Pe lângă cărți, ce altceva mai pot găsi utilizatorii la Biblioteca Ion Creangă? Convinge-ne să ne facem un permis.

Biblioteca Ion Creangă, specializată în carte pentru copii şi adolescenţi, este una dintre cele mai îndrăgite şi frecventate din cele 30+ filiale din reţeaua Biblioteca Metropolitană Bucureşti. În baza unui permis eliberat pe loc, valabil apoi în toate filialele, utilizatorul beneficiază de împrumut (cărţi, jocuri, filme, cărţi audio) la domiciliu, acces la sala de lectură și la calculatoarele pentru public, participare la evenimente, acces la rețeaua WiFi în spaţiile BMB. În plus, avem o ludotecă numai bună pentru ca și copiii, și adulții să (re)descopere bucuria lecturii! Toate serviciile bibliotecii sunt gratuite, inclusiv eliberarea permisului de acces. În afară de cele enumerate,

cititorii găsesc la noi întotdeauna muzică și voie bună și deseori ceai și ciocolată! 🙂

Care sunt cele mai mari frustrări ale tale ca bibliotecară? Mai citește lumea?

E frustrantă tocmai întrebarea ta! Sunt întrebată asta mai des decât îmi place. Da, mai citește lumea. Da, mai există biblioteci. Da, la bibliotecă găsești cărți noi, jocuri, filme, cărți audio, muzică. Da, șocant!, există copii care citesc. Apoi, mai sunt și neplăcerile de natură instituțională, inerente probabil unei instituții de stat, legate de comunicare defectuoasă, ierarhizare exagerată, remunerații mizerabile, politizare. Dar încerc să nu mă concentrez pe cele din urmă mai mult decât este cazul.

Cum ar putea oamenii să contribuie la îmbunătățirea activității bibliotecii? Primiți donații? Aveți nevoie de voluntari pentru proiecte?

Suntem mereu dornici să cunoaștem potențiali voluntari care ne pot ajuta să facem cunoscute serviciile noastre sau să ne ajute la promovarea imaginii bibliotecii organizând evenimente, ateliere. Mulți dintre voluntarii noștri au fost mai întâi cititori, deci încurajăm abordarea asta –

vezi ce-ți oferă biblioteca ta, analizezi nevoile pe care simți că nu le acoperă, propui rezolvări.

Tot cu ajutorul voluntarilor a luat naștere unul dintre cele mai frumoase proiecte din care a făcut parte și biblioteca în care lucrez – „Iulie fără plastic”, inspirat de o inițiativă internațională („Plastic Free July”) care și-a propus reducerea consumului de plastic la nivel global. În cadrul proiectului, au avut loc în bibliotecă ateliere pentru copii, întâlniri și dezbateri pentru adulți.

Primim donații de materiale (cărți, filme etc) conform unor reguli. BMB face achiziții anual, dar avem și în bibliotecă un colțișor de schimb, să-i spunem. În plus, chiar am găzduit un eveniment de tip „schimb de cărți”, inițiat de Natalia Dabija. E seducătoare ideea de donație de carte tocmai unei biblioteci, dar întâi trebuie să afli dacă donația ta acoperă  o lipsă, vine în întâmpinarea unei cerințe.

Ce ți-ar plăcea să mai poți face la bibliotecă?

Cel mai mult mi-ar plăcea să fim încurajați să aplicăm pentru diverse programe și conferințe, naționale și internaționale, care ne pot ajuta să ne dezvoltăm pe plan profesional, să cunoaștem colegi bibliotecari, să luăm contact cu alte proceduri de lucru. De asemenea, mi-ar mai plăcea să pot avansa propuneri de proiecte și pe parcursul anului conform unei proceduri puse la punct. Ar fi interesant un concurs la nivel de instituție între filiale!

Pe lângă activitatea ta la bibliotecă mai ești implicată și în alte proiecte legate de lumea cărții?

Daaaaa! Am multe idei legate de promovarea cărților și lecturii. Cel mai important eveniment din ultima vreme a fost târgul de carte second hand pentru copii Bookisit, pe care l-am organizat alături de Ramona Cantaragiu și Adina Giurgea, pe care am cunoscut-o în bibliotecă! Feedback-ul a fost încurajator și vom continua cu un târg de carte second hand pentru adulți. Unul din scopurile târgului se leagă foarte bine de alta cauză dragă mie, care are în centru reducerea efectelor consumerismului asupra mediului.

Iar în primăvară aștept cu nerăbdare să le citesc copiilor din prima mea carte, „Numele meu este Bruno”, o poveste foarte scurtă, dar sper eu cu un mesaj puternic.

50 Shares

Adaugă comentariu

Adresa ta de email nu va fi făcută publică. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

„Unul dintre cele mai frumoase cadouri pe care l-au primit fetele de la Iepuras, este o carte frumos ilustrata si colorata, realizata in intregime de romani, in Romania.”

Citește întregul testimonial pe www.meseriadeparinte.ro

Ana Maria Mitruș

„Recomand cu încredere și căldură această carte destinată îmbunătățirii și consolidării relației părinte-copil. Exercițiile propuse stimulează apropierea autentică și elaborarea unei baze de siguranță, repere fundamentale în creșterea și educarea unor copii sănătoși emoțional și conectați cu ei înșiși și cu ceilalți. „

„Am citit povestea „Misterul din podul casei”, este o cartea tare bună! Mi-au plăcut ilustrațiile, calitatea foii folosite, coperta, iar povestea în sine m-a facut să merg să imi cumpăr dulciuri! Aventurile sunt pur și simplu dulci! Cuvântul dexteritate trebuie înclocuit cumva întrucât este destul de greu pentru cei mici. Povestea este superbă și vă sfătuiesc să vindeți cartea împreună cu niște dulciuri că sigur cititorul sau ascultătorul va avea nevoie de ele.”